MEAT & FISH in stil italian

Partida despre care va scriu s-a desfasurat la inceputul lunii martie, una dintre cele mai bune perioade pentru pescuitul crapului, mai ales a exemplarelor mari. Din pacate, fiind o perioada de inceput de sezon, cand vremea nu este inca stabilizata, se intampla deseori sa intampinam ploi torentiale, vant puternic sau fronturi atmosferice reci. Daca tinem cont ca apa inca nu este inca suficient de calda, toate aceste schimbari reduc instantaneu activitatea crapilor si odata cu ea si sansele noastre de a obtine o trasatura. 

Pentru mine este a doua iesire pe care o fac in 2015 pe lacul Lugano, un lac de origine glaciara cu suprafata de 4870 ha si adancime maxima de 288m, situat la granita dintre Italia si Elvetia. Peisajul care inconjoara lacul este greu de descris in cuvinte, elementele centrale fiind padurile de conifere si varfurile inzapezite ale muntilor prinse intre albastrul cerului si cel al lacului. Doar incercati sa va imaginati ce este in sufletul meu cand ies dimineata din cort, imi fac o cafea fierbinte si admir aceasta minune a naturii pe pamant.

Ajuns pe malul apei, stiam deja cum voi aborda partida: trebuia sa gasesc zonele cu apa mica, ideal cu ceva vegetatie proaspat crescuta, si expuse caldurii soarelui cat mai mult timp din zi. Daca apa este suficient de limpede si nu foarte adanca, in astfel de zone se pot vedea locurile in care crapii se hranesc. Aceste locuri se prezinta sub forma unor pete albicioase, culoare datorata scoicilor sparte de pe fundul apei curatate de sedimente.

Odata gasite si marcate zonele de hranire nu imi ramanea decat sa nadesc si sa imi plantez lansetele. Merita precizat ca pe acest lac regulamentul permite pescuitul doar cu doua lansete. Tinand cont ca este un lac salbatic si foarte intins, cred ca este usor de sesizat, cu o oarecare doza de umor, cam ce sanse au pescarii sa prinda chiar si un singur crap.

In aceasta partida am ales sa folosesc monturi blow back..in stil italian. Este de fapt o readaptare a monturii originale, insa cu adaugarea unui anou sub boilies. Diferit fata de montura blowback obisnuita este ca firul legat de anou trece prin interiorul curburii carligului, nu prin exterior. Are avantajul de a pastra un nivel mai bun de independenta intre boilies si carlig atunci cand pestele incearca sa scape de carlig scuipand momeala. Folosind aceasta montura am incercat sa imi cresc sansele de a produce o trasatura in momentul in care un crap ar fi aspirat boiliesul momeala.

Am pescuit cu boiliesuri MEAT & FISH. Cu toate ca temperatura apei era doar de 7°C si in teorie un boilies cu multa faina de peste este contraindicat pe apa rece, am facut un compromis preferand consistenta si valoarea nutritiva a MEAT & FISH-ului. Imi doream ca orice crap ar fi ajuns sa manance din boiliesurile oferite ca nada sa le asimileze repede prin digestie si sa continue sa se hraneasca pana ar fi dat de boiliesul momeala.

Finalul partidei m-a gasit cu un crap comun, lung si salbatic, de 17,5kg. Cu toate ca nu a depasit bariera celor 20kg, greutate cautata de orice pescar serios de crap, eu consider rezultatul ca fiind satisfacator pentru dificultatea lacului si timpul scurt acordat partidei de doar 36 de ore. Sau macar suficient pentru a ma face sa revin in cautarea unui nou record!