Oglinda ultimelor 4 ore

Sezonul de toamna l-am incheiat departe de casa, langa Arad, incercand sa prind un crap mare pe lacul Monster Carp Lake. Prima cunostinta cu lacul s-a produs in luna Aprilie a acestui an. Atunci am descoperit cel mai dificil lac pe care mi-a fost dat sa pescuiesc. Farmecul dar si provocarea pe care lacul mi le-a transmis in primavara, m-au facut sa revin la mijlocul lunii Octombrie pentru o partida de 7 zile. 

Factorii de pescuit erau identici cu cei din urma cu cateva luni : soare, fara nor, fara vant. Singura variabila care a luat proportii, au fost ciortanii de 700-800 grame din primavara, care acum aveau intre 3 si 5 kg. Aveam in fata 7 zile in care sa reusesc sa ajung la crapii mari, facand slalom printre crapii mici. 

Din informatiile pe care le detineam, in ultima luna se prinsesera in jur de 7 crapi mari pe tot lacul, comportamentul pestelui fiind afectat si de furtuna care lovise zona de vest a Romaniei cu cateva saptamani inainte. Pe masura ce discutam fie cu administratorul lacului, fie cu alti pescari, imi dadeam seama cum sansele mele scad de la un minut la altul. Eram totusi atat de entuziasmat de revenirea mea pe acest lac, incat am descarcat rapid echipamentul cu gandul la cuvintele unui prieten : " undeva in lac trebuie sa existe un crap mare dispus sa se hraneasca … il gasesc eu in 7 zile ”

De-a lungul primelor 4 zile, nicio strategie de nadire nu mi-a functionat : pat de seminte si pescuit in extremitati cu boilies, saculeti solubili si nimic mai mult, farfurii de nada, etc. Fie prindeam crapi mici, fie nu prindeam deloc. Totul parea sa conduca catre o partida fara vreun peste mare. Pentru ultimele 72 de ore ale partidei, am hotarat sa “ intind la maximum “ distnata dintre boilies si carlig, iar clasicul snow-man de 16 cu 10 mm din primavara, a fost inlocuit de un altul mai mare in diametru : 20 cu 15 mm.

Pentru ultimele zile, hotarasem sa pescuiesc mai departe de malul de vis-a-vis, sa nadesc doar o scafa de boilies-uri pe montura, sa nu mai folosesc atatea seminte si sa nu scot laseta din apa - decat la trasatura. Observasem in primele 4 zile, ca o combinatie de boilies de fund de 20 mm si un pop-up de 15 mm, nu este atat de ofertanta pentru pestele mic. Partida din primavara de aici ma invatase sa las montura pe pozitie si 48 de ore daca este nevoie. Eram dispus sa fac asta din nou. Cu acest cumul de schimbari speram sa redresez partida in ultimele zile ramase. 

A fost nevoie de ultima dimineata, de ultimele 4 ore ale partidei. Statia a scos un sunet pe care nu il mai auzisem pana atunci . Ati ghicit! Era vorba despre un “ run ”. Mulineta desfasura fir cu o viteza redusa dar constanta. Dupa aproape 7 zile de asteptare, emotia drill-ului atinge alte cote. Din momentul in care ridici lanseta de pe rod-pod si secunda in care introduci pestele  in minciog, iti trec prin minte tot felul de ganduri : sa nu se rupa carligul, sa nu se rupa firul, nu cumva sa scuipe carligul, este crap comun sau oglinda ? o avea peste 20 ? dar peste 25 ? sau peste 30 ?.

Crapul meu a avut 23.3 kg . A fost prins cu o nadire exacta, deasupra monturii, formata din boilies-uri Meat & Fish, Belachan si Bio-Krill. Carligul numarul 4 (Fox Wide Gape) a fost echilibrat cu un boilies de 20 mm si un pop-up cu aroma de Squid, de 15 mm.

 

Lucian Manea